| Curiozităti de-ale matematicienilor
Cu sigurantă si matematicienii au curiozitătile lor. De exemplu, Newton dezlega probleme în vis. Descartes, celibatar sa si Newton, ca să mediteze, sustinea că trebuie neapărat să-si bage capul într-o canapea. Gauss stia să calculeze înainte de a vorbi. Leibnitz, ca să mediteze, trebue să stea orizontal, dar de scris scria oricum si oricând; până si în trăsură, în deplasările pe care le făcea, scria matematici, filozofie, istorie sau drept. Si Leibnitz a fost celibatar.
lagrange avea pulsul neregulat când scria. Cauchy, Euler si Hermite erau bigoti. Henri Poincaré, ca să mediteze cu succes, se plimba în camera sa, în jurul mesei de scris, ore întregi.
T. F. de Lagny (1660 - 1734), un matematician mai putin cunoscut, era pe patul de moarte. La un moment dat cei din jur nu mai stiau de-i viu sau mort. Atunci unul întreabă tare: "Cât face de 12 ori 12?" - "O sute patruzeci si patru", răspunde muribundul. Apoi îsi dădu sfârsitul obstesc.
Tycho Brahe, astronom, precedentul lui Kepler, râdea de cei ce se speriau de eclipse. Si, totusi, dacă pleca de acasă si întâlnea pe drum un mort sau o babă, se-torcea îndărăt acasă si nu mai pleca până a doua zi. Gelbert, care a ajuns papă sub numele de Sylvestru al II-lea, a profesat în tinerete matematica în scoli renumite. Hermes, un matematician german, a calculat timp de 10 ani latura poligonului de 65 537 de laturi, dat de sirul lui Fermat : 2 2 n + 1, pentru cazul n = 4 si a dus acest calcul la bun sfârsit. Lucrarea se păstrează si astăzi la seminarul matematic din Göttingen si înseamnă răbdare, nu glumă.
|
